tag:blogger.com,1999:blog-81177206313276586482024-02-02T19:18:51.571+02:00La marginea lumii"Succesul reprezinta abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără să îţi pierzi entuziasmul."
Sir Winston Churchillsemndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.comBlogger123125tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-40098585871729749832013-08-02T13:39:00.001+03:002013-08-02T13:39:28.253+03:00Subiectiv - obiectiv<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEia8bxHbasZi8jkrEEIpqjo656i9O93oWumNwZLYAIKn3TuaSFJVSxpj1l3zEllwGaFouLi2l-YyVr9Yimsk-0im3reJF_gEMHIFDxCPN8PVBH7ylFvyQkCzJVZIUI2btrGUlpyGVQEhsO_/s1600/images+(1).jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEia8bxHbasZi8jkrEEIpqjo656i9O93oWumNwZLYAIKn3TuaSFJVSxpj1l3zEllwGaFouLi2l-YyVr9Yimsk-0im3reJF_gEMHIFDxCPN8PVBH7ylFvyQkCzJVZIUI2btrGUlpyGVQEhsO_/s1600/images+(1).jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Realitatea e
subiectivă. </span>Emoția e obiectivă. Pentru că ea, emoția e filtrul interior de
configurare a realității și a reacției la ceea ce se întâmplă. Și când o negi,
și când o respingi, și când o lași să te copleșească, și când o recunoști, o
accepți, o modelezi o transformi prin filtrul rațiunii, emoția e cea care îți indică locul în care
ești pe drumul spre sine, te ține departe sau te pune în contact cu nevoile
tale. </div>
<div class="MsoNormal">
Emoția potențează sau îți blochează devenirea.</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Dar emoția e
influențată de gând. Iar gândul e rezultatul felului în care am fost obișnuiți
să înțelegem lumea, să interpretăm ceea ce ajunge la noi prin canalele senzoriale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Interpretăm realitatea
și o punem în cuvinte. Cuvintele au putere. Ele, la rândul lor creează o
realitate în mintea noastră. Acum, de noi depinde să verificăm dacă aceasta corespunde
cu realitatea din mintea celuilalt. Altfel, riscăm să creștem într-o iluzie. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Ufff, încurcate sunt jocurile minții și căile de înțelegerea a ceea ce noi
simțim, gândim, alegem ca acțiune pornind de la cuvintele celuilalt.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Cert este că,
uneori, ne trezim într-o iluzie născută dintr-un vis. Acel vis care hrănește
speranța ta că,ceea ce îți dorești, se va împlini. Și că, uneori speranța ta
începe să freamăte la întâlnirea cu ceva ce pare să împlinească visul tău.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Dar, visul e frumos când crește în noi, iar noi creștem în
el, până nu mai contează dacă visul hrănește realitatea sau realitatea hrănește
visul. Acel moment când visul și realitatea s-au întâlnit, contopindu-se întru
împlinire. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">În rest, rămâne reverie, se transformă în iluzie, te risipește sau te
ține încrâncenat într-o
direcție...neprofitabilă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Și, iată cum un
cuvânt investit cu semnificație în zona realismului-pragmatic, mă trezește la
realitatea obiectivată prin rațional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Da, asta e, nu e
profitabil să te păstrezi în zona de visare sterilă și viziune romanțată asupra
vieții. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Dar e frumos să
te lași, să îți dai voie să rezonezi la frumusețea lumii, a oamenilor și a
întâmplărilor. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Să te bucuri de
ceea ce este, acceptând liniștit ceea ce nu poate fi – o atitudine subiectivă
care te poate ajuta în construcția realității obiective.<o:p></o:p></span></div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-78017113347518945972013-06-21T17:03:00.000+03:002013-06-21T17:03:35.068+03:00Acceptarea resemnării<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoufKHoeJOK-nlLTv6AMj8FSgYVNEfOntcPx_k-dVgykw7Gi1-BleldWDhIGQ7leFYJu_Auakgpk2FziXwLs0ZKLus8NcgGv84f6V9-wODUyp49dHxoHOtSDHfFUzXXJWSgw1PaKVjvvdg/s1600/black-and-white-hole-3d.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="193" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoufKHoeJOK-nlLTv6AMj8FSgYVNEfOntcPx_k-dVgykw7Gi1-BleldWDhIGQ7leFYJu_Auakgpk2FziXwLs0ZKLus8NcgGv84f6V9-wODUyp49dHxoHOtSDHfFUzXXJWSgw1PaKVjvvdg/s320/black-and-white-hole-3d.jpg" width="320" /></a></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">O vreme m-au preocupat ...polaritățile, contactul cu
extremele și parcurgerea conștientă a drumului dintre ele.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Între dragoste și ură, între calm și furie, între frică
și curaj, între vulnerabilitate și putere, între toleranță și intoleranță (deși
astea sunt puncte pe firul ce duce de la iubire la ură)....infinite puncte de
contact cu tine, în căutarea a ceea ce ești, pentru descoperirea a ceea ce poți
fi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">În ultima vreme sunt interesată de...granițe. Nu dintre
teritorii, ci situate la limita dintre două stări, de zona de suprapunere, de
posibilă confuzie între două stări.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">M-am trezit angrenată într-un exercițiu de identificare a
graniței dintre acceptare și resemnare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Da, bine, știu că cele două nu se suprapun. Dimpotrivă,
ele te situează pe direcții diferite pe traiectoria devenirii tale. Ceea ce
accepți vine din împăcare cu ceea ce a fost, cu singurul lucru cu care s-a
putut întâmpla. Când te resemnezi, implicit accepți că ceva nu se mai poate
întâmpla dar rămâi conectat dar rămâi ancorat în tristețe, frustrare,
dezamăgire.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Deși, Dex-ul o definește ca pe o <i>acceptare senină a unei situații dificile, </i>în mintea mea,
resemnarea e mai mult o renunțare încărcată de tristețe, de durere, de
neputință. Oricâte alte uși și ferestre ai lăsa să se deschidă în calea ta,
rămâne mereu acel punct dureros pe care nu-l poți vindeca. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Resemnarea te duce dintr-o zi în alta, purtând povara a
ceea ce nu poate fi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Acceptarea presupune că pășești în prezent cu seninătate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Acceptarea e alegerea care te eliberează de regretele
asociate resemnării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Până la urmă, te resemnezi că ceva nu poate fi și accepți
că regretele nu fac decât să te țină în trecut.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;">Adică, m-am învârtit în jurul cozii și am ajuns la
definiția din DEX???!!!!!<o:p></o:p></span></div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-86132387001880723812013-04-26T21:09:00.001+03:002013-04-26T21:16:43.268+03:00Îmbrățișarea de primăvară....<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxAx1foApiXKccWKW0y760KbskXbUEi6oDmK6Ug1ALWL7FskKVvaljKa1Mt9xSS5A80gy3nayOpvORVoOAOtETymBYyyqQhyVPAxjms1Da8l1jzh19ilLJ5LiWFVSTZR8RpNPwhrV0TRH4/s1600/P4230012.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxAx1foApiXKccWKW0y760KbskXbUEi6oDmK6Ug1ALWL7FskKVvaljKa1Mt9xSS5A80gy3nayOpvORVoOAOtETymBYyyqQhyVPAxjms1Da8l1jzh19ilLJ5LiWFVSTZR8RpNPwhrV0TRH4/s400/P4230012.JPG" width="300" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-dvcvW5yWPydOyOlN3Br9699B2M_wPKWTv_tyxc_ItPCi7Uxqx48D0H2t3Ab9dFNlpSUgGD0Cvfy6VrrBWh2vCTWhdulcEZIe0n5zHrvZ_FH3QHhK1cceW4jLhHmfVJimz3tMfQRGlYFv/s1600/P4230010.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-dvcvW5yWPydOyOlN3Br9699B2M_wPKWTv_tyxc_ItPCi7Uxqx48D0H2t3Ab9dFNlpSUgGD0Cvfy6VrrBWh2vCTWhdulcEZIe0n5zHrvZ_FH3QHhK1cceW4jLhHmfVJimz3tMfQRGlYFv/s400/P4230010.JPG" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<a href="http://lamarginealumii-semndefoc.blogspot.ro/2012/11/spuneam-inceputul-de-miez-parfumat-si.html">vezi și îmbrățișarea de toamnă...</a></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-76829634359347816472013-04-26T10:36:00.000+03:002013-04-26T10:36:41.093+03:00Niște concluzii - premise :)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<b>Paradox</b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
Doar când risipești negura</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-yZsSofEHaql9jKnwBzV3ndqlau_V5WmRcmUqiiOtGW4vOA8LMqt63H-Z7YO0Pcl3AxObMOwlBAKkWObcvKEP-OLsGdaM4N95GCPeTh-AOX0bb-k70CyfmyMb0viaPwJH7WNNmlVA61Kj/s1600/Challenge+62+zentangle+--+Paradox+within+a+spiral.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="185" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-yZsSofEHaql9jKnwBzV3ndqlau_V5WmRcmUqiiOtGW4vOA8LMqt63H-Z7YO0Pcl3AxObMOwlBAKkWObcvKEP-OLsGdaM4N95GCPeTh-AOX0bb-k70CyfmyMb0viaPwJH7WNNmlVA61Kj/s200/Challenge+62+zentangle+--+Paradox+within+a+spiral.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">din ceea ce este de neuitat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">ești cu un pas mai aproape de iertare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">Doar când aduci în lumină<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">ceea ce este de neiertat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">ești cu un pas mai aproape de uitare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">Doar când faci un pas </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">mai aproape de ceea ce doare<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">Ești cu un pas mai departe spre vindecare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">Doar în dansul amețitor<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">în care înaintarea începe<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">cu un pas înapoi,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO">Ceea ce nu știi devine știut.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
Doar ceea ce devine știut</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
Așterne liniștea</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
în pașii îndreptați </div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
Spre ceea ce nu știi.</div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-7167334620035306842013-04-24T07:22:00.001+03:002013-04-24T07:38:32.480+03:00Descântec<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">L</span><span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">asă cântecul stins al inimii tale,</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyn3jYdbMTwgJySCWOmngmUXv9SIQbPfnyUf5Lqdk8DE4iEOJSSD64ZyWeMREI46XO5DKXYUWRmmr61lOmV5rnsH0y4q7yjLjTz42DLr1X2DfI8-AzMSOlxAd2wgGabz1KICTRqvSumpm9/s1600/calatoria+inimii.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyn3jYdbMTwgJySCWOmngmUXv9SIQbPfnyUf5Lqdk8DE4iEOJSSD64ZyWeMREI46XO5DKXYUWRmmr61lOmV5rnsH0y4q7yjLjTz42DLr1X2DfI8-AzMSOlxAd2wgGabz1KICTRqvSumpm9/s1600/calatoria+inimii.jpg" /></a></div>
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">să se închidă în cercul iertării.</span><br />
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">Și ceea ce a încremenit în tăcere,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">Să se stingă</span><br />
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">În sunetul fără ecou al uitării.</span><br />
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;"><br /></span>
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">Sufletul tău va regăsi</span><br />
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">acordul speranței</span><br />
<span style="background-color: white; color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">dezlegate de ceea ce nu poate fi.</span><br />
<span style="color: #37404e; font-family: lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif;"><span style="line-height: 18px;">Inima ta va învăța </span></span><br />
<span style="color: #37404e; font-family: lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif;"><span style="line-height: 18px;">ritmul călătoriei</span></span><br />
<span style="color: #37404e; font-family: lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif;"><span style="line-height: 18px;">prin irepetabilul azi</span></span><span style="color: #37404e; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; line-height: 18px;">.</span></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-68810516922465856752013-04-19T08:30:00.001+03:002013-04-19T08:30:50.797+03:00Gândul unei dimineți...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">Mă risipesc în somn -</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXF46II0MPlJxXpze2kio6Cc0hWgUM48L-V-T9-tDbSDNDZ9dNAMUYRZIRqFXTjeOGd-cTnRxnm78jdVGDvmiItnEqJr_gT72Uz28WS0r9uAF3NpeSf2HMsETnJmPHGRkHLIPYrTT0kFep/s1600/img56D2.tmp_1.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXF46II0MPlJxXpze2kio6Cc0hWgUM48L-V-T9-tDbSDNDZ9dNAMUYRZIRqFXTjeOGd-cTnRxnm78jdVGDvmiItnEqJr_gT72Uz28WS0r9uAF3NpeSf2HMsETnJmPHGRkHLIPYrTT0kFep/s320/img56D2.tmp_1.jpg" width="320" /></a></div>
ca într-o moarte de fiecare
noapte.<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">și mă adun,</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">în zorii </span>ce împrăștie liniștit
întunericul,</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">ca într-o înviere </span>repetată,</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">pentru care uneori uit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">sau nu știu cum să fiu recunoscătoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">Trec dintr-o zi în alta<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">fără să măsor trecerea
timpului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">Mă bucur de fiecare moment<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">Ca de singurul miracol
posibil.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">Las inima să învețe să cânte<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">fără teamă,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO">în ritmul respirației senine
a universului.<o:p></o:p></span></div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-46973300026822710812013-01-20T20:03:00.000+02:002013-01-20T20:03:29.896+02:00Fericiți cei care...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEga6dpaPRzDvjYoetMe5zGd-zOPlcv3LawVKunPsd6_6AQck51HIvylGzQgNFfyb_A88lZopYO7K_PM1XFYoJ8MmIE5f_8CbCs2I8sZGkaKDNwcHt8DFInbJIMRsV4qPuitkD10HjK3kLiQ/s1600/copacul+fericirii.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEga6dpaPRzDvjYoetMe5zGd-zOPlcv3LawVKunPsd6_6AQck51HIvylGzQgNFfyb_A88lZopYO7K_PM1XFYoJ8MmIE5f_8CbCs2I8sZGkaKDNwcHt8DFInbJIMRsV4qPuitkD10HjK3kLiQ/s1600/copacul+fericirii.jpg" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, sans-serif; text-align: justify;">Când ai cunoscut fericirea, ea rămâne în memoria afectivă prin toate
elementele care au compus-o. </span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Arial","sans-serif"; mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman'; margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif;">Fericiți cei care cunosc fericirea!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman'; margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif;"><br /></span>
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif;">Pentru că le este ușor să o mențină, , să o facă să crească, </span><span style="font-family: Arial, sans-serif;">să se sprijine pe ea, </span><span style="font-family: Arial, sans-serif;">să se hrănească din ea, în momentele inevitabile de cumpănă.</span></div>
<span style="font-family: Arial, sans-serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Arial, sans-serif;">Chiar și în situații dramatice soldate cu dispariția sursei exterioare de conectare la fericire, după o vreme, vor ști să regăsească. </span><br />
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Times New Roman'; margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<div style="font-family: 'Times New Roman';">
<span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif;"><br /></span><span lang="RO" style="font-family: Arial, sans-serif;">Le va fi ușor să recunoască, mai mult sau mai puțin conștient, în ceva, sau în cineva, acele elemente care rezonează cu amintirea a ceea ce au trăit, ce știu și pot să trăiască din nou.</span></div>
<div style="font-family: 'Times New Roman';">
<span style="font-family: Arial, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="font-family: 'Times New Roman';">
<span style="font-family: Arial, sans-serif;">Le este ușor să o recompună, a</span><span style="font-family: Arial, sans-serif;">legând ceea ce poartă, mai mult sau mai puțin la...vedere, amprenta potențială a reluării drumului prin senin.</span></div>
</div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-25829725457478129492013-01-11T10:28:00.002+02:002013-01-11T10:29:08.739+02:00Cine să deschidă ușa inimii tale? <div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9XSgKX1yN71b6eQKsRNTCJOW8K9knDPAxLkBYG8hTlY16LzgcjhxOPJ5VjV8G3MtBVmEqXgNFw8VKvihhTe49hbDVwQDapKcprrRLGVlbi1dYCXVfdTUhZhYdadDCFobo_oVpOaR9O6ib/s1600/open+heart.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9XSgKX1yN71b6eQKsRNTCJOW8K9knDPAxLkBYG8hTlY16LzgcjhxOPJ5VjV8G3MtBVmEqXgNFw8VKvihhTe49hbDVwQDapKcprrRLGVlbi1dYCXVfdTUhZhYdadDCFobo_oVpOaR9O6ib/s200/open+heart.jpg" width="200" /></a></div>
Cuvintele poartă în ele mesaje. E un truism, s-ar putea spune.<br />
<br />
Dar uneori, cu cât ne grăbim să încadrăm o idee în categoria adevărurilor simple, banale, de la sine înțelese, cu atât pierdem din șansa de a le simți valoarea. Și, mai ales de a le lăsa să ne îmbogățească cu noi semnificații, să ne poarte în noi perspective de înțelegere.<br />
<br />
Cuvintele pe care nu le putem rosti, pe care le îndepărtăm, uneori chiar și din mintea noastră, poartă în ele mesaje dinspre sine spre sine.<br />
Ele ne pot indica ceea ce nu suntem pregătiți să înfruntăm din realitatea noastră subiectivă.<br />
Ocolim cu grijă unele cuvinte, le înlocuim cu altele mai puțin directe sau intense, ori cu expresii mai blânde, ori pur și simplu ne vine greu să le rostim...<br />
Rostirea lor, chiar simpla lor vedere, ne-ar întoarce cu putere în furtuna emoțiilor generate de realitatea denumită prin ele.<br />
O realitate pulsând a durere la cea mai mică atingere. O durere de care încă nu știm, nu putem, nu suntem pregătiți să ne apropiem. Sau, să ne îndepărtăm.<br />
<br />
Ciudat cum ....îndepărtarea, în sensul de înaintare pe drumul conștientizării și acceptare, începe neapărat cu apropierea de ceea ce ne ține blocați pe drumul devenirii noastre.<br />
De fapt, nimic ciudat. Doar și lumina, din întuneric se naște, nu-i așa? Iar liniștea, doar prin risipirea vacarmului, se așterne.<br />
<br />
Îndepărtarea, fără apropiere, e doar un fel de lăsa în urmă ceva de care rămâi mereu legat cu un lanț. Și chiar dacă ți se pare că înaintezi, mersul tău e împiedicat, greoi, obositor.<br />
Și, chiar dacă ți se pare că ai ajuns departe, veșnic ceva te trage înapoi. Și cum tu ești preocupat să eviți apropierea, opoziția crează tensiune și te ține pe loc.<br />
<br />
Cuvântul e doar semnul, poarta de trecere spre realitatea de care nu dorim, pentru că încă nu putem, să ne apropiem.<br />
Dar această evitare îi dă întâmplării dureroase puterea de a ne face să ne simțim incapabili de confruntare. În acest fel, oricât ne-am îndepărtat de ea în timp, ea rămâne actuală.<br />
<br />
Și, până nu intri în dialog cu emoția, cu gândurile care generează și întrețin acea emoție, o trăiești, o retrăiești de fiecare dată, ca și cum s-ar întâmpla din nou, în prezent.<br />
<br />
Mesajele din cuvintele nerostite ne indică de unde să începem, la fel cum ne indică unde suntem pe drumul devenirii noastre din punctul dureros până la cel acceptării pierderii. Inclusiv a pierderii date de un eșec, cu gândul la care scriu acum. De cele mai multe ori eșecul nu ne doare prin ceea ce am pierdut, material, ci prin felul ne ”gândim” pe noi, în termeni de imagine, prin capcana raportării la așteptările sau judecata exclusivă a celorlalți.<br />
<br />
Edward M. Hallowell (că, dacă pe el îl citesc acum, mă tot trezesc cu referiri la el) subliniază în mod repetat efectele pozitive ale conversației cu o persoană în care ai încredere, ca fiind ”tratamentul cel mai bun pentru suferințele emoționale”. Nu contest.<br />
Doar că, eu cred că e nevoie ca prima persoană în care avem încredere să fim noi înșine.<br />
Altfel, disponibilitatea de a încerca un astfel de tratament e din start sufocată în terifiantul ”Ce-ar spune, ce-ar simți, ce-ar crede despre mine dacă”.....(ar afla, ar ști, aș spune).<br />
<br />
Până tu nu ești prietenul tău cel mai bun, care te iubește și te sprijină necondiționat, s-ar putea ca ceea ce presupui că ar spune, să fie doar ceea ce tu, deja îți spui.<br />
<br />
Să avem încredere că eșecurile noastre nu definesc persoana noastră, în ansamblu.<br />
Și să ne apropiem, să atingem, să pășim în toată emoția, în fiecare gând până ce descoperim ....gândul ultim care ne ține înlănțuiți în teamă că nu suntem suficienți de buni.<br />
<br />
Altfel, ceea ce simțim că am pierdut deja, încrederea în noi, ne ține blocați în teama de a pierde încrederea, aprecierea, iubirea celorlalți.<br />
<br />
Dacă aducem frica în lumina rostirii, umbrele din mintea se risipesc și inima noastră deschide ușa încrederii și bucuriei. Care abia așteaptă ca noi să deschidem această ușă. Pentru că doar noi putem face asta. Nu altcineva. Nu altceva.<br />
<br />
Până la urmă - ceea ce ne ajută să mergem mai departe este ceea ce aflăm despre noi și ce facem cu ce aflăm despre noi, în orice experiență.<br />
<br />
Iar ceea ce nu ne ucide ne face mai puternici, nu-i așa?<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-23217844381745583592013-01-09T09:59:00.001+02:002013-01-09T10:11:29.093+02:00Frânturi de gânduri, din rânduri de demult...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhA69BlJxiBnoJR9feMUT8sZC3yhxLVdZAoFcIhjqGV79j8p0pjDkX18d-YVwhyphenhyphenB49ucc23kMU06ZsWeTPp64f68M6q0X3iSmpBKYN26OlZxZq4UQWCaBJrFIdmpWbt-tghxmr-belD-PM9/s1600/fluturi.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhA69BlJxiBnoJR9feMUT8sZC3yhxLVdZAoFcIhjqGV79j8p0pjDkX18d-YVwhyphenhyphenB49ucc23kMU06ZsWeTPp64f68M6q0X3iSmpBKYN26OlZxZq4UQWCaBJrFIdmpWbt-tghxmr-belD-PM9/s1600/fluturi.jpg" /></a></div>
Mai bine nu întreba de unde vin,<br />
Ar fi mai bine nici să întrebi cine sunt.<br />
Primește-mă doar și învață-mă de de rost,<br />
Mulțumește-te cu faptul că sunt.<br />
<br />
Nici numele meu nu are importanță,<br />
Literele din el se pot ușor amesteca<br />
Și să capete noi înțelesuri.<br />
<br />
Primește-mă doar, învăță-mă pe de rost,<br />
Strigă-mă cu numele iubirii.<br />
<br />
<i>Habar nu aveam că mintea mea mai păstrează aceste gânduri din joaca de-a poezia, de demult...</i><br />
<i>Îmi vine să răscolesc să găsesc și caietul străvechi pe care le-am așternut. Dacă l-oi mai fi păstrat pe undeva. </i><br />
<i><br /></i>
<i>Ce știam, atunci, în vremurile imemoriale ale adolescenței, în care trăiam iubirea doar prin povestea personajelor din romanele de dragoste?</i><br />
<i>Ce știam și am uitat? </i><br />
<i>Ce am uitat și se cere întors în înțelegerea celei care am devenit acum? </i><br />
<i><br /></i>
<i>Sau, poate ar fi mai potrivit să întreb, ce ar fi timpul să uit și să las să rămână doar pretext de zâmbet duios pentru mine, cea din alt timp ?....</i><br />
<i><br /></i>
<i>Deși, dacă mi-am amintit aceste rânduri tocmai pentru că în ceea ce simt acum, iubirea este, pur și simplu o stare, de sine stătătoare, liberă și la ea acasă în sufletul meu?</i><br />
<i><br /></i></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-82625183759435960212013-01-02T21:10:00.002+02:002013-01-02T22:13:37.918+02:00vara-n iarna, iarna-n vară amestecate<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
Uneori, dacă privesc vreo plăpumioară de omăt, scăpată neatinsă, întinsă prin vreun parc, o văd așa, ca o întindere caldă, veselă și luminată, de năsturei. Dacă nu ninge, îmi scot mănușile iau zăpada în pumni, o arunc, îmi dau capul pe spate și stau să îmi cadă pe față. Iubesc iarna, ninsoarea, zăpada, gerul, pentru că mă face să mă simt proaspătă, veselă și înmiresmată.<br />
Pot, chiar, să îmi imaginez, când ninge, că, fulgii pe care îi prind în palme, se fac buchet de năsturei, numai buni să-mi lumineze fereastra.<br />
Uite așa, albul vesel, amestecă cald în rece, face petale din fulgi, aduce bucuria din vara-n iarnă și din iarna-n vară, în sufletul meu.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn5VokawqowFMTlPEFiq4w0nUuIJ0ydjEfASzGJLyAxwzvnFBnB_aGZzUwwbFXnDTLhEODjBASxqpxn4B-Uc-UhNiPabHThSja0s08g7venyLckr4GEdFfHQxHjTHhlOSWsrcCqGj4TwL6/s1600/224798_568050613222201_416942878_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="346" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn5VokawqowFMTlPEFiq4w0nUuIJ0ydjEfASzGJLyAxwzvnFBnB_aGZzUwwbFXnDTLhEODjBASxqpxn4B-Uc-UhNiPabHThSja0s08g7venyLckr4GEdFfHQxHjTHhlOSWsrcCqGj4TwL6/s400/224798_568050613222201_416942878_n.jpg" width="400" /></a></div>
<br /></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-32154755266477869752013-01-02T11:11:00.001+02:002013-01-02T11:11:26.003+02:00un citat despre mesageri<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilDeGEcJ35sCQOKhKYmTeTRxzRVEBngARahiNr7GtQsArAPF0mPzcWtSBkxi-gj41cLDPGu2Rxn3p29gRg4icQXwTx-SP3F28MFf0gyfYPqBF0aRxQzv8ZU0M50xXcmJADQxHLMO3BcJII/s1600/305519_139042909579366_240137517_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilDeGEcJ35sCQOKhKYmTeTRxzRVEBngARahiNr7GtQsArAPF0mPzcWtSBkxi-gj41cLDPGu2Rxn3p29gRg4icQXwTx-SP3F28MFf0gyfYPqBF0aRxQzv8ZU0M50xXcmJADQxHLMO3BcJII/s200/305519_139042909579366_240137517_n.jpg" width="200" /></a></div>
”Mesageri apar cu regularitate în viața noastră. Trebuie doar să deslușim dincolo de deghizările lor. De obicei, ei nu apar purtând o tăbliță pe care scrie <i>Profet</i> sau <i>Persoană care îți poate spori înțelesul vieții</i>.” (Eduard M. Hallowel - Miez de suflet)<br />
<br />
Ce să mai zic, e un gând în prelungirea semnificației celui din Liniștea din adierea unei aripi de îngeri... Spus mai bine, mai succint, mai clar sau doar altfel, într-o altă nuanță, decât am spus-o eu.<br />
<br />
Dar, ambele nuanțe se întâlnesc în culoarea recunoștinței pentru ceea ce simți că te-a ajutat, te-a alinat, ți-a scânteiat a înțelegere, te-a îmbogățit în cunoaștere, te-a încălzit a liniște, te-a întărit a încredere, ți-a dăruit în ceea cu credeai că oferi....și lista poate fi infinită prin particularizare dată de exemple concrete din viața fiecăruia.<br />
<br />
Pentru mesageri, prieteni sau trecători prin viața mea - recunoștință și iubire!<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-84891851277732116832012-12-31T18:39:00.002+02:002012-12-31T18:42:47.523+02:00Liniștea dintr-o adiere de aripă de înger...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOpcnH1niqUpxAF8PJPODp6vbk8u6t-6M_lvx5lC2TdVo9MvFEWYn33kJ-reBisWhlWxeF6nTm63UTye-DdTVgOHHoU4kcE2N4DIV_mE_05WsrB-2qQalqk7-IEE04XYgJlb-IewQFTRAP/s1600/ingeri+nevazuti.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="142" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOpcnH1niqUpxAF8PJPODp6vbk8u6t-6M_lvx5lC2TdVo9MvFEWYn33kJ-reBisWhlWxeF6nTm63UTye-DdTVgOHHoU4kcE2N4DIV_mE_05WsrB-2qQalqk7-IEE04XYgJlb-IewQFTRAP/s200/ingeri+nevazuti.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: inherit;">Mi-am
amintit cum, în copilărie, cînd, pe neașteptate, ne scutura pe vreunul un fior, aproape ca un spasm, din
creștet până în tălpi, pe care nu-l
puteai explica nici prin adiere de vant, nici prin sperietură sau altă
emoție... noi, copii, obișnuiam să spunem, senin:</span><i style="font-family: inherit;"> ”A trecut un înger pe lângă mine”</i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;">Unii
oameni intră în viața ta ca o adiere de
aripă de înger. Printr-o întâmplare în care, dacă ești semndefoc, mai ales, sufletul se aprinde în afara, înaintea rațiunii. </span></span><span lang="RO" style="font-family: inherit;">Fior,
scuturătură, tulburare. Inexplicabil, neînțeles. O întâmplare rară și prețioasă. Scânteie de trăire rară, care
nu se aprinde de multe ori într-o viață de om. Uneori, doar o dată. Se poate și niciodată. </span><span style="font-family: inherit;">Care nu
se confundă cu nimic din ce-ai mai trăit, sau care putea fi explicat prin vreo reacție
neurochimică care să ducă totul în banal pur senzorial.</span><br />
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;">Dar, când încetezi să te zbați să înțelegi ceea nu se cere înțeles, ci doar lăsat să fie, te trezești că inexplicabilă stare de senin și-a găsit dintr-o dată casă bună și primitoare în sufletul tău. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: inherit;">Atunci, îți vine să spui, fără alte întrebări, precum copiii: ”<i>A trecut un înger pe lângă mine”. </i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
Un an luminos și plin de iubire ca în adierea unei aripi de înger!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixFQoTnHyw8H-auHtwUIFoXG9yFBHq_MuwSBALsqxseZBDK2lRtHmakDIuYKyrQKq5QWgwKu7lRZ2G_FbDC-Bo14ZO9YCEuPaBC7av8QwjiBgXjyIZSc_qwpUbNAV32VeidwbeDfRy2wlM/s1600/aripi+ingeri.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixFQoTnHyw8H-auHtwUIFoXG9yFBHq_MuwSBALsqxseZBDK2lRtHmakDIuYKyrQKq5QWgwKu7lRZ2G_FbDC-Bo14ZO9YCEuPaBC7av8QwjiBgXjyIZSc_qwpUbNAV32VeidwbeDfRy2wlM/s1600/aripi+ingeri.jpg" /></a></div>
<br /></div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-32989055922324227542012-12-31T17:47:00.002+02:002012-12-31T18:36:50.095+02:00Să fiu responsabilă pentru fericirea mea!<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMmeRJh9CSpsT4qJqdcMCMBGuy6dLdqJvGv6xYxK7lFVIqB21HbxWT7hAoFKyR3quacrbR3TBZ3RqZjY5c84rfOxizVIk460w1uJjFlIYWp4UDqro69zhEDjqyrZaR8KGIWO8TyqI9GfH1/s1600/desc%C4%83rcare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="149" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMmeRJh9CSpsT4qJqdcMCMBGuy6dLdqJvGv6xYxK7lFVIqB21HbxWT7hAoFKyR3quacrbR3TBZ3RqZjY5c84rfOxizVIk460w1uJjFlIYWp4UDqro69zhEDjqyrZaR8KGIWO8TyqI9GfH1/s200/desc%C4%83rcare.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; line-height: 115%;">Imi tot revine în minte un citat, pe care l-am
redescoperit <a href="http://lamarginealumii-semndefoc.blogspot.ro/2012/11/ce-ati-face-daca.html">în noiembrie</a></span><span style="background-color: white; line-height: 115%;">, o întrebare, de fapt:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span style="background-color: white; line-height: 115%;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">”Și ce ați face, dacă Dumnezeu vi s-ar arăta și
v-ar spune:<span class="apple-converted-space"> </span><i>Vă poruncesc să
fiți fericiți pe acest pământ, câte zile veți mai avea.</i><span class="apple-converted-space"> </span>Ce ați face atunci?” (Richard Bach – Iluzii)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Îmi vine să cred că, ne-ar speria așa de tare această posibilitate, încât am
începe să înșirăm argumente despre ce ne
împiedică să fim fericiți. O listă, mai lungă sau mai scurtă, despre
dezamăgiri, eșecuri și neapărat despe contexte potrivnice și despre contribuția
celorlalți la nefericirea noastră. Ceea ce nu face decât să ne fixeze convingerea
ca dacă ceva, altceva, altcineva...s-ar întâmpla, atunci, noi...<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Să ceri
cuiva să fie responsabil pentru starea ta de bine, pentru fericirea ta, poate
fi copleșitor pentru oricine. Și, atunci celuilalt nu-i mai rămâne decât să
fugă departe. Mai devreme sau mai târziu va pleca, pentru că se va simți
nefericit, epuizat, furios și revoltat să te tot facă să te simți în siguranță,
mulțumit, încrezător și fericit. Într-o zi va descoperi că asta nu-l mai face
fericit. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Frică de
dispariția fericirii, mai ales de felul în care vom face față pierderii
surselor exterioare de care legăm starea de fericire, uneori, chiar înainte de
a le avea, ne conduce, doar aparent paradoxal, spre evitarea și respingerea a
ceea ce ne-ar face fericiți. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Simplificat,
frica de nefericire ne ține departe de fericire.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">E o
întrebare bună pentru ultima zi din an. Sau pentru prima zi din an.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dar s-ar
putea să fie și mai valoroasă dacă încep să găsesc un răspuns, în fiecare zi.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Ce-aș
face, azi, eu....<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pentru că, nu-i așa, doar în noi
găsim toate răspunsurile?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Să mă bucur de toate și să păstrez încrederea că pot face față fericirii,
în aceeași măsură ca și nefericirii, succesului ca și eșecului, împlinirilor ca
și neîmplinirilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pentru că, nu-i așa, toate ne sunt date într-o viață de om. Nu
putem schimba asta. În cele din urmă, putem schimba ceva doar în modul nostru
de a fi, de a gândi, de a acționa…<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Acesta e un posibil prim răspuns, al meu, pentru mine, azi, la
întrebarea ”Ce-aș face dacă”....</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span></span></b><b><span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Intensitatea
cu care descoperim că lucruri pe care credeam că le știm, pentru că le-am
auzit, le-am citit, le-am rostit au o nouă forță, o nouă lumină și sunt,
dintr-o dată mai clare, mai simple, mai calde, mai luminoase, e un semn că au
căpătat substanță în tine. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Că, au trecut din ceea ce cunoști prin ceea ce gândești, în ceea ce simți
și că ești pregătit să și aplici.</span><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">(Mhm, postarea asta, n-a știut de la început unde-i este locul în toate spatiile astea de expunere în care mă foiesc eu. Dar acum, că am adus-o la marginea lumii, se simte mai...acasă :).</span></span><br />
<br /></div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-89431704614433861962012-12-30T13:52:00.002+02:002012-12-31T15:12:14.710+02:00aceeași mărie în altă pălărie...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxAuEHiytZKL4-Y8Fk8iaQFjX-O2RvIiROZPew1_47Ft7v4_MNpilTrXA1RpTgPDf-UyWkwYsYgLDWHiltVKBEid38XCPainJzCbJ9vbhH3gZIB_jmxq7EWJssFcEEuk17GSKTzndOT4sr/s1600/virtual+reality.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="148" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxAuEHiytZKL4-Y8Fk8iaQFjX-O2RvIiROZPew1_47Ft7v4_MNpilTrXA1RpTgPDf-UyWkwYsYgLDWHiltVKBEid38XCPainJzCbJ9vbhH3gZIB_jmxq7EWJssFcEEuk17GSKTzndOT4sr/s200/virtual+reality.jpg" width="200" /></a></div>
Mi-am amintit de o vreme în care, în vreo 6 ani, am schimbat vreo trei locuri de muncă. Șase ani de începuturi și sfârsituri, care nu încap într-o singură poveste.<br />
Deși, aș putea să pun doar titluri sintetizatoare, cu subtitluri sugestive, pe secvențe de imagini extrase din fiecare poveste. Dar, azi, nu fac nici o retrospectivă... Azi mă amuz de mine.<br />
<br />
Unul dintre beneficiile secundare, binevenite pentru bugetul de subzistență, s-a dovedit a fi că nu era nevoie sa îmi cumpăr haine sau papuci decât dacă se destrămau, rupeau. Pentru că, tot schimbam mediul, de lucru, de viață, aveam o înfățișare, mai bine zis o înveșmântare mereu nouă, în piese de bază, că ciorapii :) și accesoriile le mai schimbam, pentru cei care abia intrau în contact cu mine. De fapt cu... arătarea mea.<br />
<br />
Mi-am amintit, zâmbind, de acest lucru, acum, când mă urmăresc în incursiunile săltărețe, din sezonul toamnă/iarnă, în diferite spații online.<br />
<br />
Că, așa tot mi-a zis mie o prietenă, că neapărat să încerc, să renunț la afirmarea încăpățânată și repetată a refuzului meu argumentat prin lipsa de interes pentru expunere de sine inutilă în neant, ori pentru vânătoare sau pescuit de vise în online.<br />
<br />
Că eu pierd, că am să văd câte chestii și lume interesantă, deșteaptă există dincolo de vârful nasului meu menținut în cercul restrâns realității imediate si tangibile altfel decât prin taste, logări și parole.<br />
Că, de ce să nu dau o șansă acestei lumii să vadă ce deșteaptă, interesantă și amuzantă pot fi eu.<br />
<br />
Nu o mai contrazic, din moment ce am dat curs, într-un context de mult timp liber, lehamite, dorința de evadare în altceva, provocării ei constante și tenace, dar mă întreb dacă nu se va contrazice ea, măcar în ceea ce mă privește.<br />
<br />
Da, da, să revin, cam așa e. Mă tot flutur cu ceva accesorii noi, la aceleași veșminte de gânduri. stări și emoții.. Poate doar cu ceva diferențe de culoare și strălucire date eșarfe, cercei, mărgele, pardon, trăiri, motivații, experiențe noi.<br />
<br />
Dar, eu sunt tot eu. Și asta ar trebui să fie un gând liniștitor, nu-i așa?<br />
Ca și sentimentul că toată această...foire de colo colo pe bloguri, site-uri si platforme de socializare - e un fel de risipire, de timp, de emoție, dar ar putea duce și înspre adunare și reinventare. Nu pentru ceilalți. Pentru mine. Dar, cu siguranță și prin ce pot descoperi. La ceilalți. Pentru mine.<br />
<br />
Până la urmă, strategia cea mai bună de ieșire/depășire a unei situații e cea pe care te simți în stare să o pui în aplicare. Fie și printr-o paradă pe diferite podiumuri virtuale. Cu condiția să fii atent și să echilibrezi balanța, când strategia nu se dovedește utilă, sau când și-a împlinit scopul.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinHVlrlpTAHd9CZgWMYTKJG98ABHdWslOSt_TV_jzt0KUbo2GR0Czl1YARUqISzAtCQwdDK_dNQusao8P7tQlaQOyOu-g6-8d8Ofc4e79UJHKsfR73TpTN2uIf9e4n0diZNUlB3_0ZkL0t/s1600/onlineworld.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="297" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinHVlrlpTAHd9CZgWMYTKJG98ABHdWslOSt_TV_jzt0KUbo2GR0Czl1YARUqISzAtCQwdDK_dNQusao8P7tQlaQOyOu-g6-8d8Ofc4e79UJHKsfR73TpTN2uIf9e4n0diZNUlB3_0ZkL0t/s400/onlineworld.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br /></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-56571364631574281772012-12-22T20:06:00.001+02:002012-12-22T20:07:03.988+02:00Miracol redefinit<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1NnDitoRMw_7fNSsL_j768W_oaRXxW5zmvBUPwHcGTsNLemqLG2XN5zSzycm7jA2VKDf6f4tF3TQvEiRJvmayMANYhGMpKw9DhDatPlM41n87Z3CDpQfUTlz5rDuoGP_y8-AotIoPnh4M/s1600/desc%C4%83rcare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1NnDitoRMw_7fNSsL_j768W_oaRXxW5zmvBUPwHcGTsNLemqLG2XN5zSzycm7jA2VKDf6f4tF3TQvEiRJvmayMANYhGMpKw9DhDatPlM41n87Z3CDpQfUTlz5rDuoGP_y8-AotIoPnh4M/s200/desc%C4%83rcare.jpg" width="187" /></a></div>
Și miraculosul se redefinește, o dată cu trecerea timpului.<br />
Ajungi să pui eticheta miraculos pe...normalitate. E un gand pe care l-a mai frământat mintea mea.<br />
<br />
Azi, mi-am amintit, cum în copilărie, lucrurile simple purtau mereu în ele un strop de miraculos. Și ceva magie. Și produceau atât de multă bucurie pură în sufletul nostru..<br />
Și, poate că da, asta e ceea ce pierdem – capacitatea de a simți miraculosul din viața noastră.<br />
În toate lucrurile simple, în întâmplările obișnuite, în banalul cotidian.<br />
<br />
E un miracol (e uluitor, extraordinar, admirabil) că am mintea întreagă (asa zic eu, cine să mă contrazică?) și că mă pot bucura de ninsoare, de zăpadă, ca un copil (de exemplu). La fel de miraculos mi se pare să iubești, să te îndrăgostești cu memoria ștearsă de toate rănile, fără teama că vei suferi din nou. Doar amețit de magia care si-a găsit din nou calea să-ți deschidă inima în încredere și dăruire.<br />
<br />
Și, dacă simt asta, nimic nu e pierdut!</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-88737238411279040582012-12-22T08:33:00.000+02:002012-12-22T08:46:39.683+02:00Un alt mod de a mă întoarce spre mine...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<i>M-am tot agitat
si m-am foit si m-am lăsat mestecată de gânduri, până am spart un glob de lustră.</i><br />
<i>Na, am zis – s-a
dus ghinionul. Ducă-se cu toate spiritele umbroase, neguroase, care mă tot freamătă în ajunul trimbițatului sfârșit de lume (că atunci era). </i><br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Și parcă nu a
fost de-ajuns a sarit naibii și siguranta. Aia de la tabloul electric, slavă domnului!<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Semne de sfârșit lume . </i></span><br />
<span lang="RO"><i>Când nici lopata grea sub zapada, nici sunetul paletei izbind cu foc și praf în
mocheta....cand ti se sparg
lucrurile în mana și-ți mai sare și siguranta din senin, e gata !– semn ca tre sa te
oprești. Din orice făceai.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Acum sunt
plictisită, obosită, cam buimacă. Și nu-mi trebuie nimic.</i></span><br />
<i> Somn, poate. Apă, poate. </i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>O carte, poate. Să mă plimb prin zăpadă, poate. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Să mă privesc în oglindă și să zâmbesc bland-duios. </i></span><br />
<span lang="RO"><i>Să las prietenii să îmi vorbească din nou.</i></span><br />
<span lang="RO"><i><br /></i></span>
<span lang="RO"><i>”Sapă numai, sapă, sapă</i></span><br />
<span lang="RO"><i>până dai de stele-n apă.”</i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<i><span lang="RO"> <o:p></o:p></span><span lang="RO">Nu mai bine aștept
noaptea, mă întind în zăpadă si privesc cerul? </span></i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Zău ca da....Ce atâta efort, agitație și tevatură.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Ia, să stau eu
linistită. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Să sape cine-o vrea. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Până la umă, mi-am amintit. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Sunt, și eu sunt, o
stea. Caldă, luminoasă, strălucitoare.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i>Să sape cine vrea să mă găsească.</i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Ce e cu
exibitionismul ăsta? Ce e cu disperarea asta? Ce e cu frământarea asta sterilă? De parcă se termină viața, lumea, timpul.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Târg, piață,
vânătoare, pescuit, războiul sexelor. Bleahhhh.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Ducă-se, nu e de
mine.</i><o:p></o:p></span></div>
<br />
(notă: acesta este concluzia ciudată și finalul, la fel de ciudat, a unei călătorii de vreo 2-3 luni în iluzoria lume virtuală a unui site de matrimoniale. O lume în care te poți amuza, distra, învăța câte ceva.<br />
Ihm, costurile de timp risipit s-ar putea sa fie cam mari, dar... să lăsăm lucrurile așa, că de mers nu poti merge decât înainte.<br />
<br />
O lume în care te poți pierde. Depinde de cine dai. Că, da, poți să dai peste fix exact de cine ai nevoie ca să afli ceea ce, poate știai deja, dar ai uitat, ceea ce știai în mintea ta, dar nu era total în conștiența ta.<br />
<br />
Da, am (mai) aflat (și) că mă pot pierde într-o scânteie. Că devin semn de foc și mă las să ard până mă fac cenușă și tot nu-mi ajunge. Că ceva din mine mă tot duce în întâmplări așezate pe drumul spre nicăieri.<br />
<br />
Mai rar se poate întâmpla să dai de o ușă cu dus întors în realitate ținut(ă) de mână. Da când te uiți la Teo, zici că e doar o iluzie cu final amânat.<br />
<br />
În rest - provocare de trăire în dorul lelii .<br />
<br />
Încă nu râd de mine. Da mi se duce colțul gurii a zambet și vorba a dulce ironie. Nici nu mai plâng. Nici nu mă îngrijorez, rușinez, blamez, înduioșez de mine, sau sa imi plâng de milă. Asta ar mai fi!<br />
<br />
Doar, punct! Pas înainte.<br />
Se cade să îmi amintesc ceea ce sunt, am trăit, am învățat.<br />
Și, uite asa, m-am întors în locul unde frica nu tremură în nici un gând.<br />
Și unde îmi pasă, dar nu mă tem că pierd ceva, sau pe cineva.</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-14127929852657769312012-12-17T10:13:00.001+02:002012-12-17T10:13:38.673+02:00Împrietenirea cu apa - o altă lecție de viață<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCA_kRxNMbfkiMT2a06_7W9pJ-zTh_pga9o5upGTcCfIGM2uh8LT3baRhG9vp2BAS_vP3XOsCWt1FV9dwrLrUHHpDdzQQ-zhSpzOXsj7S0R6Fz2KckBxqCQy66jPnNac5Kvo7cbkifeKDT/s1600/wave2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCA_kRxNMbfkiMT2a06_7W9pJ-zTh_pga9o5upGTcCfIGM2uh8LT3baRhG9vp2BAS_vP3XOsCWt1FV9dwrLrUHHpDdzQQ-zhSpzOXsj7S0R6Fz2KckBxqCQy66jPnNac5Kvo7cbkifeKDT/s200/wave2.jpg" width="200" /></a></div>
Frumusețea lecțiilor învățate este că rămân în tine, măcar în miez, măcar în firul de unde știi că, oricând, poți să parcurgi drumul înainte înapoi și ești conștient din ce punct e nevoie sau vrei sau poți să o iei de la capăt.<br />
<div>
<div>
<br /></div>
<div>
Asta e o lecție pe care am primit-o în dar, într-o experiență de împrietenire cu apa. E adevărat, într-un moment de grație, ca orice moment în care are loc întâlnirea dintre ceea tu ești pregătit să trăiești,să oferi, cu ceea ce ești gata să primești și ceea ce îți este oferit.</div>
<div>
<br />
Cu apa așa e!<br />
<br />
Important este să rămâi conștient de limitele tale și să nu cazi în capcana aroganței sau a unui fals sentiment de atotputernicie și omnipotență în fața naturii.<br />
Nu poți să arzi etapele sau să crezi că dacă știi unde e capătul drumului poți sări direct acolo.<br />
<br />
Da, ceea ce știu acum, e că, în orice moment te apucă iar bâzdâgul nesiguranței, fricii, controlului, neîncrederii, durerii, poți să te oprești, să respiri și să o iei de capăt, de acolo de unde știi deja, că simți dorință, încredere, bucurie. Sau, măcar de acolo de unde te simți liniștit și împăcat cu tine.</div>
</div>
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-10134191164252006802012-12-16T08:01:00.002+02:002012-12-16T08:01:35.797+02:00Iz de sărbători....<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgG8nX2Dxe1P8IPTdho9HjCEH9m5aVR2auiON6cFqjwfZm3A2BhFvxhK5XjJVM10s6QgAJm6DNyEUq7BQa9t4eKGURQOmg9XFXMTbFw_hC3p728GsY9mEt1D8ITfABlVGkyJgtWUb7ZfxOK/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgG8nX2Dxe1P8IPTdho9HjCEH9m5aVR2auiON6cFqjwfZm3A2BhFvxhK5XjJVM10s6QgAJm6DNyEUq7BQa9t4eKGURQOmg9XFXMTbFw_hC3p728GsY9mEt1D8ITfABlVGkyJgtWUb7ZfxOK/s1600/images.jpg" /></a>”Mă duc acasă de sărbători!” îmi spunea un prieten, cu glasul încărcat de freamăt născut din promisiunea căldurii ce-l va înconjura, pe care o va primi în curând.<br />
<br />
M-am bucurat pentru el. Și i-am urat din suflet, dar nu suficient în cuvinte, nici nu cred că avea nevoie, să simtă, să trăiască, să respire, să se încarce de această trăire.<br />
<br />
Mai târziu o scânteie mi s-a aprins în gând întru înțelegerea a ceea ce simțeam, de câteva zile, fără să pot pune în cuvinte.<br />
<br />
Da, asta e ce îmi bătea la ușa trăirii ce se cerea pusă în cuvinte - eu nu mai am nici o...acasă.<br />
Și nici un loc spre care să pornesc cu nerăbdare, cu freamăt și bucurie. Nici un loc în care să mă aștepte căldura din sobă, îmbrățișarea caldă a celor care te iubesc orice ai fi.<br />
<br />
Că, într-un fel, am străbătut drumul până la marginea ultimă a...singurătății.<br />
De aici încolo, ce să faci, unde să înaintezi, unde să te întorci?<br />
Rămân și mă privesc ca într-o imagine apărută pe o apă înghețată.<br />
Pentru că trăirea să nu devină spaimă ferecată în adânc.<br />
<br />
Ciudat, nu mă doare, nu mă sperie, nici o disperare nu se revarsă lacrimi. </div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-87735907322807897202012-12-13T10:20:00.002+02:002012-12-13T10:20:27.409+02:00ora de recapitulare - 4<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJK3CrCAvAvKJFXtgsf-YHOuLNUR_hIzBn_Ykgj-8YEjNHOisOIBEfuFy61CqY6R4lhxoRWmZ5Yy9QPDdCNzlHQVUmr_pIRP4ecLoxlxFfRZmqU7gEl8FS62Yx9vrZqLlnktzzFEpJX0iK/s1600/mandala.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJK3CrCAvAvKJFXtgsf-YHOuLNUR_hIzBn_Ykgj-8YEjNHOisOIBEfuFy61CqY6R4lhxoRWmZ5Yy9QPDdCNzlHQVUmr_pIRP4ecLoxlxFfRZmqU7gEl8FS62Yx9vrZqLlnktzzFEpJX0iK/s200/mandala.jpg" width="197" /></a></div>
4. ”Nu vă îngrijorați de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajungă-i zilei necazul ei”.<br />
<br />
Să trăiești fiecare zi, pe rând, nu e o lecție ușor de însușit.<br />
<br />
Ne aducem creierul la marginea imploziei sub presiunea gândurilor iraționale, ne risipim echilibrul în emoții sumbre, istovitoare, imaginându-ne scenarii, făcând planuri, căutând soluții la presupuse probleme din viitor, chiar dacă ele par că au un miez în prezent.<br />
<br />
Ne așezăm singuri săbii deasupra capului, avem grijă să urcăm bolovani de sare pe colțuri de dulap, pe streșini.<br />
Suntem creativ și efervescenți în direcția apărărilor, ne lăsăm mânați de iluzia controlului.<br />
<br />
Dar, dacă ești atent, viața îți dă ocazia să constați că, de la o zi la alta, orice situație capătă noi perspective. Uneori, ea se transformă prin apariția unor elemente care conduc spre un deznodământ la care nici nu te-ai gândit.<br />
<br />
Alteori, chiar dispare din...actualitatea nevoii, impulsului, ipotezei.<br />
<br />
Dacă nu ți s-a pierdut umorul, răsufli ușurat și te amuzi de câte griji, de câtă frământare, de câtă energie ai consumat...<br />
Dacă rămâi în această atitudine, de încredere, relaxare interioară și umor, reușești să trăiești fiecare zi pe rând, într-o stare care te eliberează de crispare, încrâncenare, disperare și neputință.<br />
<br />
Asta nu te va feri de evenimente neplăcute, nefericite, dar te va scuti de trăirea lor înainte de a se întâmpla.<br />
<br />
Anul acesta așa a început pentru mine sub semnul incertitudinii și a lucrurilor (mă rog, situații, relații...) ajunse în capăt de linie.<br />
<br />
Cu siguranță, am avut nevoie de asta ca să învăț cu adevărat, să fiu în stare, din interior spre exterior, dinspre simțire spre gândire, să las lucrurile să își urmeze cursul, iar eu să fiu prezentă în acest curs.</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-54354198361698343532012-12-06T08:36:00.005+02:002012-12-06T08:41:59.556+02:00Ora de recapitulare - 2 și 3 (în 1 )<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7V2wA66BzQUJzj28qNDH09jIsq-i8d2-BHKV1scSagdpeEq5pCxBFwK3znQJNXnYqAcdSWkHs_8ZX4DvxKWY8TBW8W4lLOriYkFQPyKOwsOqbnLEfeIIh4L-FzN1jgT8PE2i3sIA39ymO/s1600/mistake+or+choice.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7V2wA66BzQUJzj28qNDH09jIsq-i8d2-BHKV1scSagdpeEq5pCxBFwK3znQJNXnYqAcdSWkHs_8ZX4DvxKWY8TBW8W4lLOriYkFQPyKOwsOqbnLEfeIIh4L-FzN1jgT8PE2i3sIA39ymO/s200/mistake+or+choice.jpg" width="198" /></a><strong><em>2. Nimic nu e întâmplător. Fiecare întâlnire (cu o persoană, cu o situație) are o semnificație în sensul devenirii tale. </em></strong><br />
<br />
Și dacă nu reușești să deslușești acel sens, ce poți să faci?<br />
Rămîi în ea, te detașezi de ea, sau te păcălești, umpli un spațiu gol în mintea ta cu vreo concluzie care să îți facă suportabilă neînțelegerea? <br />
<br />
Sau accepți lucrurile ca atare și mergi mai departe cu gândul că nu, încă nu ești pregătit să vezi, să înțelegi, să trăiești.<br />
E și asta o alegere, cu condiția să o faci treaz și responsabil, să îți (re)cunoști și să îți accepți limitele. Sau, mai bine zis să accepți, conștient și responsabil, consecințele alegerii tale de a trăi în cu descoperiri de sine pe care nu vrei să le lași să intre pe drumul transformării de sine.<br />
<br />
Punțile de înțelegere și trăire deschise în calea ta nu sunt întotdeauna ușor de găsit, clar de văzut, sau inevitabil așezate sub pasul tău.<br />
<br />
Mai devreme sau mai târziu, ceea ce e dat să se întâmple, se va întâmpla.<br />
Ceea ce ești pregătit să aduci în pragul conștienței tale, va scânteia.<br />
Ceea ce ești pregătit să primești, să înțelegi, să trăiești, va lumina o nouă cale pe drumul devenirii tale.<br />
<br />
<strong><em>3. Când ceva se termină, se termină.</em></strong><br />
Azi, simt nevoia să nuanțez acest adevăr: <br />
Până nu se termină în mintea, în sufletul, în simțirea ta, nu s-a încheiat.</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-31125099417366670722012-12-05T06:59:00.003+02:002012-12-05T07:02:40.435+02:00Ora de recapitulare - 1<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOjxElrpfR9vapvoohR5HFm_NC49nSYi-JoBZ4FdzH6JUF9jxyfoKxc_mG2ett44KP7Vd-ln-61zZ8IxHLrqdiTTmLVGmP2z32IlSDFk2doDdDQuXr9RAz0ieFqUWUSMmVXKm_GJx11zA-/s1600/desc%C4%83rcare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="146" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOjxElrpfR9vapvoohR5HFm_NC49nSYi-JoBZ4FdzH6JUF9jxyfoKxc_mG2ett44KP7Vd-ln-61zZ8IxHLrqdiTTmLVGmP2z32IlSDFk2doDdDQuXr9RAz0ieFqUWUSMmVXKm_GJx11zA-/s200/desc%C4%83rcare.jpg" width="200" /></a></div>
Ce recapitulez, azi?<br />
De fapt, rememorez, aparent fără legătură cu vreo nevoie actuală.<br />
<br />
<i>1. Să-ți propui, sau să crezi că tu poți schimba pe cineva este o utopie. Ca să nu spun cea mare prostie. </i><i>Nimeni nu poate schimba pe nimeni. </i><br />
<i><br /></i>
Orice tip de relație, mai ales cele din sfera celor de cuplu, intră pe cale de disoluție, când, unul sau altul dintre cei doi, e mânat, de la început sau dintr-o anumită etapă, de această tendință reconstructiv-reparatorie a celuilalt.<br />
Când unul sau altul intră în relație cu acest gând iluzoriu, că are capacitatea de a schimba sau dreptul de a pretinde vreo schimbare celuilalt, relația devine terenul unor lupte cu efecte distrugătoare, în ambele tabere instituite ca părți aflate în război.<br />
<br />
Când, te auto-înscăunezi în rolul de reparator-salvator al celuilalt, nici nu știi cum și când te trezești aruncând în capul celuilalt reproșuri și acuzații de nerecunoștință și lipsă de apreciere, punându-i în cârcă responsabilitatea unor alegeri care sunt ale tale.<br />
<br />
Doar ceea ce se trezește în tine ca nevoie firească de transformare, în sensul devenirii proprii, nu a ajustării la la ceea ce ți se cere în vreun fel sau altul.<br />
Uneori, doar îți imaginezi că ți se cere, pornind de la presupuneri, pe care nu consideri necesar să le verifici.<br />
Uităm, sau nici nu înțelegem, că realitatea din mintea noastră nu e neapărat realitatea din mintea celuilalt.<br />
Uităm, sau nici nu înțelegem, că rădăcina propriilor noastre reacții, comportamente, se cere căutată în nevoile noastre emoționale, nu ale celuilalt.<br />
<br />
Tocmai mi-a venit în minte imaginea unui univers populat de cioplitori în piatră, fiecare dând cu dalta în stânga și în dreapta, în orice piatră îi iese în cale, dintr-un fals sentiment că menirea ta e să îi re-creezi pe ceilalți după chipul și asemănarea cine știe căror imagini din mintea ta. Sau, să te ajusteți pe tine după vreun cerut sau necerut pat a lui Procust.<br />
<br />
Se tot spune că drumul corect al transformărilor reciproce pornește de la întrebarea ”Ce poți, ce simți, ce ești dispus să schimbi la tine, în tine, pentru devenirea ta, nu pentru celălalt?<br />
<br />
Oricine ar fi celălalt! În libertate și conștiință de sine, nu în supunere din frică sau dintr-o proastă înțelegere a ființei și rolului tău.</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-70475810180432527512012-11-30T09:07:00.000+02:002012-11-30T09:07:04.744+02:00Ora de recapitulare - Preambul<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6ltnosWJvLxhaVu22tglcJxpBy3UnX9B7lxH55l5lyMTVIzXHqWlD8gsv-yvXFkmvmKc9jIQnrF_lApwUPTTgAv-68q0oWVWHkLOX58PVrV4HMb-rMFGm0LWhbsMb4Z9yjsAGjIDtoHrd/s1600/mandala-drzewo-przemiany4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="191" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6ltnosWJvLxhaVu22tglcJxpBy3UnX9B7lxH55l5lyMTVIzXHqWlD8gsv-yvXFkmvmKc9jIQnrF_lApwUPTTgAv-68q0oWVWHkLOX58PVrV4HMb-rMFGm0LWhbsMb4Z9yjsAGjIDtoHrd/s200/mandala-drzewo-przemiany4.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">imagine de pe http://mojajoga.wordpress.com/</td></tr>
</tbody></table>
<br />
Oricât spui că ai învățat o lecție, din când în când, se cere o recapitulare. Uneori, chiar rămâi corigent(ă) și te apuci din nou de învățat. Și, dacă tot nu te trezești, repeți la nesfârșit clasa, până te trezești, sau ți se tocește capacitatea de simțire întru trezire în direcția respectivă, ori, dar asta e mai greu, viața se lasă lehamite să îți tot ofere miezuri de iluminare și deschidere în tine.<br />
<br />
În experiența trăită sunt adevăratele lecții. Poate că ceea ce am citit, am învățat m-a ajutat să înțeleg sau să parcurg mai ușor un drum. Dar, doar ceea ce trece prin tine și devine un nou înțeles, e singura lecție care contează.<br />
</div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-47288453367862587012012-11-27T08:03:00.000+02:002012-11-27T09:39:53.057+02:00uite strada, nu e strada...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2DzpHIiSL0oW3LUDhdK-Iq_d6O3Jh2UUCSBmn7PH7z_i8pJl2DPqCPlFrREXamloRV4ENQfpkBeJiejbez5i2lsBcGZWhRbrs5JNXfjZfjOWad5gjv6yTU6ZGnB6YH8EMYVkEKcbHxr5B/s1600/santier.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2DzpHIiSL0oW3LUDhdK-Iq_d6O3Jh2UUCSBmn7PH7z_i8pJl2DPqCPlFrREXamloRV4ENQfpkBeJiejbez5i2lsBcGZWhRbrs5JNXfjZfjOWad5gjv6yTU6ZGnB6YH8EMYVkEKcbHxr5B/s1600/santier.jpg" /></a></div>
Parcă locuiesc într-un oraș bombardat!!!<br />
<br />
Ca în mai multe orașe din țară, se apucară unii alții de reabilitat, de modernizat, de construit. Nu stau să judec momentul, calitatea sau viteza cu care se realizează toate.<br />
<br />
Am dat să mă enervez de praf, de noroi, de zgomot, de haos, de șanțuri săpate în aceleași locuri pe unde, cu vreo doi ani în urmă, s-a mai trecut o dată cu excavatorul pentru construcția reabilitării. Am dat să mă lamentez, că cine știe cât va dura, că se anunță o iarnă lungă și grea. Mă mai întrebam și dacă cineva urmează totuși un plan, nu de alta, dar șanțurile astea par să răsară la întâmplare, pe unde a scăpat unul sau altul târnăcopul și nu mai speri că ele se vor întâlni în logica vreunui proiectant cu o viziune de ansamblu.<br />
<br />
Nu m-a ținut mult enervarea.<br />
Ba m-am trezit că încep să mă amuz, ba chiar să mă bucur, ca de o experiență interesantă.<br />
Păi, nu-i așa? Nu e interesant să afli, văzând și pășind, pe ce variantă de drum vei ajunge la destinația ta?<br />
Și, dacă petreci mai mult de oră pe unde ai tu treabă, nu ai certitudinea că vei parcurge drumul înapoi pe același traseu.<br />
Pentru că de la o zi la alta, chiar o oră la alta, dai peste alte șanțuri, alte gropi, alte străzi închise.<br />
<div>
<br />
La urma urmei e un exercițiu bun de ieșire din rutină, flexibilizare, și creșterea toleranței la incertitudine.</div>
Uite așa, din exterior spre interior, ajungi să îti ții ochii deschiși să nu dai prin gropi, mintea trează să nu te înțepenească în fața vreunui indicator de drum înfundat, îți redimensionezi reperele de timp și devii îngăduitor și împăcat cu toate.<br />
<br />
Că doar, până descopăr vreo vrajă prin care reconstrucțiile să se facă peste noapte, ce pot să fac decât să deschid perspective, atitudini și drumuri noi, diferite, în mine?<br />
<br /></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-54655039748526706532012-11-22T19:28:00.003+02:002012-11-24T07:54:49.031+02:00Dragul de Nichita...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<b>CINTEC</b><br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi396zT2x48ywMBjrD0RusqI5QPoXK8CMjJ4BUxYs5dhhTY6faix-MTmCwrfXnJZxO2aakl0fZF_WVJ9ct6z2NKOJFrNKhGBsDV74HpvfcFiRrmfe24-p9glrLjo5-kGlS90FmGc7MRkudh/s1600/calea-spre-tine_7e688a96e0d6eb.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi396zT2x48ywMBjrD0RusqI5QPoXK8CMjJ4BUxYs5dhhTY6faix-MTmCwrfXnJZxO2aakl0fZF_WVJ9ct6z2NKOJFrNKhGBsDV74HpvfcFiRrmfe24-p9glrLjo5-kGlS90FmGc7MRkudh/s320/calea-spre-tine_7e688a96e0d6eb.jpg" width="320" /></a><b><br /></b>M-a uitat Dumnezeu, gîndindu-mă,</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
pîna cînd gîndul</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
mi-a devenit trup.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
M-au uitat frunzele</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
adumbrindu-mă,</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
pînă cînd nevăzutul</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
mi-a devenit văzut.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Stau ca și cum cineva</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
ar trebui să-și aducă aminte de mine</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
și-ntre timp, ros de aer și nins</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
mi se stinge lumina-n oricine.</div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<br />
<a name='more'></a><br /><br />
<i>Azi, eu, încerc să îmi amintesc de mine. </i><br />
<br />
<i>Mă privesc în toate oglinzile care îmi tot ies în cale de ceva vreme, luni să fie. </i><i>Și mă așez în reflexia lor. Să pot vedea, să pot înțelege, unde și ce din mine s-a pierdut și cum s-au adăugat cele răsfrânte spre mine (din zona orgoliului fără sens și auto-mutilant, a resentimentelor, a plângerii de milă, </i><i>a nerăbdării, a furiei, a fricii </i><i>si, da, parcă am văzut la un moment dat și cioburi de invidie, )</i><br />
<br />
<em>Am stat dreaptă, cu ochii mari deschiși, în fața imaginii strâmbe. Nu am strigat, nu am fugit, nu am plans. Am acceptat realitatea oglinzilor așezate, nu întâmplător dinaintea mea.</em><br />
<br />
<em>Și, de acolo, din mine, spre mine, în mine, lumină nestinsă vreau să fiu din nou. Asta vreau.</em><br />
<i><br /></i><i>Azi, mi-am mai dat seama că, în ultima oglindă așezată întâmplător în calea mea, m-am văzut eu, așa cum îmi aminteam de mine. Veselă, caldă, fără griji, plină de incredere, liniștită, vie, mai vie ca oricând și vibrând în iubire.</i></div>
<br />
<i> Niciodată nu am mai fost deplin așa. Niciodată în preaplin cu toate. Poate din vremea copilăriei vesele, calde, îmbrățișată de iubire lipsită de griji. Până nu a mai fost. </i><br />
<br />
<em>Dar așa m-am văzut. Cum să nu vrei să pășești dincolo de o astfel de oglindă?</em><br />
<br />
<i>Dar, să revin. În ultima oglindă nu știu încă, deplin ce mi se cerea să văd. Pentru că, nu știu cum, după ce am pășit prin ea, confundând-o cu o poartă de trecere într-o lume ce mă cheamă de mult, totul a devenit ca într</i><i>-o halucinație, când ceea ce simți, vezi sau auzi este un nonsens, o ficțiune a minții rătăcite, sinelui deconectat de sine.</i><br />
<em><br /><i>Din seria care te face să simți cât de fragilă e limita dintre echilibru și dezechilibru. Și cât de ușor poți aluneca, cădea, doamne, cât de ușor, cât de departe, de s-ar putea să nu te mai poți întoarce.</i></em><br />
<em>Ca într-o încercare de vis adus în real. Pentru că părea atât de real. Pentru că începuse așa cum îmi aminteam că încep poveștile în mine - într-o intuiție, într-o scânteie, pe care o urmez, cu încredere și fără întrebări.</em><br />
<br />
<i>Și când povestea începută în mine s-a trezit îndiguită, tumultul din mine nu s-a putut opri în nici o opreliste ratională sau irațională, interioară sau exterioară.</i><br />
<br />
<em><em>”M-a uitat Dumnezeu, gândindu-mă”...</em><br /><em>M-a uitat Dumnezeu în negândire, în simțire fără noimă, aș spune eu. Că m-am trezit că nici eu nu mai știam ce vreau, ce simt, ce să caut să înțeleg, de la ce am pornit. Da, se prea poate ca ceva din firea mea de foc să fi scăpat din hățuri. Da, se poate, se prea poate că așa se răzvrătește în tine respingerea primordială la fiecare zid, la fiecare ușă închisă în nasul tău.</em></em><br />
<br />
<i></i><i>Azi, piciorul meu s-a așezat în frână. </i><br />
<br />
<i>Ca atunci când îți dai seama că te-ai rătăcit și primul lucru pe care îl faci e să îți păstrezi stăpânirea de sine și să vezi cum ieși la lumină.</i><br />
<br />
<i>Dacă intri în panică, începi să alergi încolo și încoace, haotic fără nici o direcție, fără sens. </i><br />
<i>Frica nu îți este ghid bun, ea nu te duce nicăieri. Furia nici atât, distruge tot ce se așează în calea ta, distrugându-te pe tine, în cele din urmă.</i><br />
<br />
<i>Nu faci decât să te afunzi mai adânc în hățișuri de gânduri,frânturi, îți exacerbează trăirea, spaima de moarte, te risipești în acțiuni inutile.</i><br />
<em><br /><em>Azi, m-am bucurat de mine cu gândul a început de liniștire, sufletul limpezit și privirea clară.</em></em><em>M-am bucurat să îmi simt trupul înfiorat de frigul de afară. Am auzit zgomotul, am văzut oamenii, am salutat ultimele frunze rămase pe crengi. Am amușinat să simt cât de departe e ninsoarea. Mi-am auzit pașii fermi pe asfalt. Mi-am simțit inima bătând așezat și respirația nesufocată. </em><br />
<br />
<em>Semn că sunt conectată în trup, minte și suflet. </em><br />
<em>Semn că m-am întors la lucrurile simple care nu dispar niciodată.</em><br />
<em>Semn că fiecare bărbat din viața mea toată, de când sunt în viață, și poate dinaintea nașterii mele si-a regăsit iubirea, recunoștința, iertarea.</em><br />
<br />
<em>Pentru ca eu să mă pot ierta.</em><br />
<em></em><em></em><em></em><br />
<i>Bine am revenit în lumea în care fiecare zi vine și se trăiește pe rând. </i><br />
<br />
<i>Și, în care tot ce ai de făcut e să ai încredere că vei ști, vei găsi, vei primi, tot ce ai nevoie pentru bucuria și grija fiecărei zile!</i><br />
<br />
<em>Dragul de Nichita...la ce s-o fi gândit el și unde m-a dus pe mine poemul lui?! :)....</em></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8117720631327658648.post-69644098768165262892012-11-21T10:52:00.001+02:002012-11-24T07:55:42.480+02:00Azi nu sunt ...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVOFHbiazXP1BcdC9eNMWaBro5Fx48wTrY0oYiI_fUT7GWHmL3q36liHlnhbFlrwjuOpqcKo_kHwwFZI6ahglspqQhGThrX5JOaCJ05tQjx7QFR5wjzRqI4OdwMuaqXxdzmq7gP1dLWioi/s1600/images+%25282%2529.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="238" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVOFHbiazXP1BcdC9eNMWaBro5Fx48wTrY0oYiI_fUT7GWHmL3q36liHlnhbFlrwjuOpqcKo_kHwwFZI6ahglspqQhGThrX5JOaCJ05tQjx7QFR5wjzRqI4OdwMuaqXxdzmq7gP1dLWioi/s320/images+%25282%2529.jpg" width="320" /></a></div>
Desi, primul meu gând a fost să scriu...<i>Azi sunt misandră.</i><br />
<br />
Doar că nu pot fi așa, niciodată nu am simțit așa, în accepțiunea de repulsie patologică față de bărbați.<br />
Nu am fost creați să ne urâm.<br />
Nici să ne ucidem, unii prin alții, în lupte fără sens.<br />
Nici să ne căutăm să ne completăm ca jumătăți.<br />
<br />
Ci, doar să împlinim iubirea din noi în întâlnirea fără seamăn a unui întreg cu alt întreg.<br />
<br />
<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
Doar că azi nu sunt înțelegătoare. Nici blândă. Nici răbdătoare.<br />
Decât cu cei din viața mea care au dispărut în ceruri, pe care i-am iertat.<br />
Și, care, mă rog, să mă fi iertat, pentru ca eu să mă pot ierta.<br />
<br />
<b>Azi, spun, tuturor bărbaților lumii:</b><br />
Nu vreau să înțeleg nici curajul, nici lașitatea, nici răutatea, nici bunătatea.<br />
Nu vreau să înțeleg ce îi sperie, ce îi alină, ce îi face să se simtă slabi, ce îi face să se simtă puternici.<br />
Nu vreau să înțeleg și nici să fiu blândă cu ceea ce un bărbat respinge în el, respingând iubirea. Nici cu ceea ce simte nevoia să protejeze în el, refuzând să trăiască.<br />
Nu vreau să înțeleg ce îl face pe un bărbat să ceară și să respingă în aceeași secundă.<br />
Nu vreau să fiu blândă și înțelegătoare cu ceea ce un bărbat cere să nu fii, să nu devii, să nu trăiești.<br />
Nu vreau să fiu blândă, nici să înțeleg ce îl face pe un bărbat să te vrea puternică când te simte slabă, să te dorească vulnerabilă când ești puternică.<br />
Azi nu înțeleg nici curajul, nici lipsa lui.<br />
<br />
Nu vreau să fiu blândă nici înțelegătoare cu ceea ce îl face să simtă trăind în eternitate, când tu măsori viața ta în secunde. Nu vreau să fiu blândă nici să înțeleg cum se simte liber să vină, să rămână, să plece și să te găsească în același loc, în aceeași trăire.<br />
<br />
Nu vreau să fiu blândă cu tăcerile, cu spusele sau nespusele unui bărbat.<br />
Nu vreau să înțeleg ceea ce un bărbat nu poate spune în cuvinte. Nu sunt blândă cu ceea poate, dar nu vrea să pună în cuvinte.<br />
Azi nu sunt blândă cu ceea ce se vrea să rămână nespus în numele vreunui altruism, a unei declarații de protecție a presupusei tale slăbiciuni, prostii sau incapacitate de înțelegere.<br />
Sau, a presupusei tale nepăsări, ori a presupusei dorințe ascunse de a prinde, de a lega, de a constrânge.<br />
<br />
Azi, nu sunt blândă, nici înțelegătoare.<br />
Azi nu-mi pasă, nu înțeleg și nu mă ating lacrimile bărbaților. Și nu mă atinge bucuria lui de a se descoperi viu prin sine, sau prin vreo femeie.<br />
Azi nu mă doare suferința presupusă, imaginată, trăită a oricărui bărbat.<br />
<br />
Când nu te recunoști în ceea ce celălalt spune că ești - poți să devii altceva decât ceea ce ești sau poți fi?<br />
Când cineva (bărbat sau femeie) nu vorbește despre sine, ci despre celălalt (spun asta si brusc conștientizez că exact asta fac eu acum, într-un fel, deși vorbesc despre mine, despre realitatea mea subiectivă) - mai are loc vreo urmă de înțelegere?<br />
Când ceea ce ești sperie, rămâne neînțeles sau nedorit - tu rămâi un întreg.<br />
<br />
Azi nu sunt blândă și înțelegătoare nici cu mine.<br />
Cum aș putea să mă scindez într-o...distribuție selectivă a unei trăiri în mine?<br />
<br />
Așez la vedere tot ce mă face să mă simt vie, rănită și vindecată, vulnerabilă și puternică, femeie.<br />
Azi nu mă alin, nu mă alint, nu cer nimic de la mine.<br />
Azi nu sunt blândă și nici înțelegătoare cu ce ar putea părea ridicol sau irațional în mine.<br />
<br />
Azi, spulber în mine orice urmă de înțelegere, blândețe și răbdare, contaminate, afectate, învolburate și risipite în zeci de ani, prin ceea ce am devenit în întâmplările ce mi-au fost date, cu ceea ce am știut și nu am știut, am înțeles ori nu am înțeles, am învățat sau nu am învățat.<br />
<br />
Poate părea paradoxal, dar, asta simt, doar pentru a le regăsi. Pentru a mă regăsi.<br />
<br />
<i>Ca să las iubirea să curgă din mine, înspre mine, prin mine. Ca o revenire în matcă. Ca o liniștire a unui tumult pe care nu l-am mai crezut posibil, nu l-am cerut, nu l-am provocat. Doar l-am simțit izbucnind în mine. Și l-am lăsat să fie trăit. </i><i>Acum îl las să se stingă în mine. Nu ca să piară. Doar să se regăsească. </i><br />
<i>În întâlnirea unificatoare unui întreg cu un alt întreg. </i><br />
<i>Oricine aș fi, oricine ar fi.</i><br />
<i>Cu ochii luminați a recunoaștere, cu sufletul încălzit de bucurie fără margini, cu mâna întinsă firesc unul spre celălalt, cu pasul așezat în aceiași direcție, în ritmul armonizat al inimilor recunoscătoare că s-au găsit. Fără spaime, fără întrebări, fără așteptări. </i></div>
semndefochttp://www.blogger.com/profile/02692720468507820660noreply@blogger.com2